Biografie

Să începem aşa… Tudor Gheorghe este (cel mai mare) cântăreț, compozitor și actor român. S-a născut la 1 august, 1945, în comuna Podari, județul Dolj. Tinereţea nu i-a fost uşoară, tatăl său fiind arestat și deținut politic la Aiud.

Din cauza credinţei, tata a fost condamnat la închisoare vreo 22 de ani, de unde a ieşit mai credincios, după aproape șapte ani. Închisoarea tatei m-a întărit şi pe mine, deşi pare ciudat. Am rămas la intrarea în adolescenţă fără tată, aruncat pe drumuri într-un fel. Şi atunci trebuie să înveţi să supravieţuieşti. Nu fizic, pentru că la vârsta aia nu se punea problema. Trăiau copiii săraci, fără doar şi poate. Fiind la ţară, ne urcam în pom primăvara, odată cu corcoduşele sau cireşele şi coboram toamna cu nucile şi cu gutuile. Nu era o problemă să te hrăneşti. Problema spirituală era cea mai gravă. Pentru că puteai să te pierzi altfel, dacă nu aveai o încredere, dacă nu credeai în ceva, intrai într-o stare pe care azi o numim depresivă. Te blegeai, aşa ziceau ai mei.

A studiat la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova, astăzi denumit Colegiul Național Carol I, apoi a urmat cursurile Institutului de Teatru din București, absolvind în 1966.

Când am intrat la Institut, tata era în închisoare. Iar eu trebuia să completez un dosar, să declar acolo ce sunt părinţii. Şi a învăţat-o cineva pe mama să dea divorţ. Şi ea a făcut asta, bineînţeles formal. Şi uite nici nu îmi mai amintesc dacă s-au mai căsătorit după aia. La dosarul de admitere am scris că am doar mamă. Că tata a plecat de acasă şi i-am pierdut urma.

În 1966 s-a angajat la Teatrul Național din Craiova. A debutat pe scenă în rolul paznicului tânăr din „Cocoșul negru”, de Victor Eftimiu. Până la adevărata afirmare, care a urmat peste câțiva ani, a continuat să joace roluri de comedie sau dramă alături de mari actori craioveni ai timpului, în piese ca „Visul unei nopti de iarnă” de Tudor Muşătescu, „D-ale carnavalului” de I. L. Caragiale sau „Doamna nevăzută” de Pedro Calderón de la Barca.

În 1969, dupa trei ani de studiu asiduu, a ieșit la rampă cu primul său recital,„Menestrel la curțile dorului”, cu poezia poeților Lucian Blaga, Tudor Arghezi și Ion Barbu. După alți doi ani de studii aprofundate, făcute la Institutul de folclor din București a urmat al doilea recital – „Șapte balade”. Din 1969, anul primului recital și până în 1996, Tudor Gheorghe a realizat nu mai puțin de 22 spectacole de muzică și poezie.

În 1992 Tudor Gheorghe susține primul spectacol după revoluție, numit „Cîntece cu gura închisă”. A revenit pe scenă în 1998, și din 1999 a început seria de spectacole „Anotimpurile poeziei românești” în colaborare cu dirijorul Marius Leonard Hristescu. Succesul, cariera și evoluția lui Tudor Gheorghe pot părea „venite de la sine”, dar în spatele uriașului succes se găsesc ani de muncă înverșunată şi studiu intens. În perioada comunistă, Tudor Gheorghe a întîmpinat foarte multe opreliști din partea regimului comunist, fiindu-i interzis să concerteze un deceniu, până la revoluție. I-au fost cenzurate, totodată, spectacolele, represiunea culminând în anul 1979, când spectacolul „Pe-un franc poet”, pe versuri de Ion Luca Caragiale, a fost oprit imediat după premieră. După revoluție, maestrul a revenit în forță.

Astăzi Tudor Gheorghe își continuă cariera începută în 1966, susținînd în continuare recitaluri în țară și străinătate și interpretînd roluri pe scena Naționalului craiovean.

„De fiecare dată cînd îl ascult – și asta se întîmplă des – Tudor Gheorghe îmi confirmă bănuiala că poezia românescă – populară și cultă – poate mișca munții.(…) Problema mea, inhalînd prin toți porii melodia ființei sale, este cum să-mi stapînesc o lacrimă de dragoste, admirație și mîndrie că poate exista acest fenomen pe care, vorba lui Grigore Vieru, îmi e mai ușor să-l pup.” Marin Sorescu (1988)

„Tudor Gheorghe are o memorie fenomenală și asta explică cum a putut să îndeplinească raptul fară a trezi bănuieli, pentru că atît cît îi știm, bătrînii lăutari cad la bănuială cînd sunt fotografiați pe hîrtie. Într-o emisiune am putut auzi de la acest menestrel varianta cea mai cutremurătoare a „Mioriței” și niște cîntece haiducești cum nu mai aflasem( …) Scriu cu toată răspunderea că de la Maria Tănase nu am avut o personalitate mai puternică în ce priveste comorile noastre folclorice ca acest tînăr și neîntrecut actor din Craiova.” Eugen Barbu (1971).


35 Răspunsuri la Biografie

  1. Mariana

    Am admirat mult artistul Tudor Gheorghe dar dupa afirmatiile privind vederile politice… prefer sa trec acest nume la trecutul indepartat. Pacat! Credeam ca acest om avea coloana vertebrala 🙁

  2. Ştefan Gh.

    Scrisoare din trecut despre maestrul Tudor Gheorghe. –
    În clasa IX-a (1959 -1960) am fost timp de 1 an, colegi şi buni prieteni, la liceul „Ioan Slavici”, denumit azi Colegiul Naţional „Moise Nicoară” din Arad. Era un copil frumuşel, năltuţ şi subţirel, cu ochi căprui cu nuanţe verzui şi părul scurt, dat uşor pe o parte, iar în priviri avea parcă o tristeţe ascunsă. Stătea la o mătuşă în centrul oraşului, iar despre el aflasem că ar avea o problemă cu unul dintre părinţi, că parcă ar fi orfan din partea unuia.
    Mă cam întristează când văd că azi nu pomeneşte nimic despre perioada aceea din Arad. A stat doar un an în Arad, mă simţeam ca un frate cu el şi am suferit când, în toamnă nu a mai revenit la şcoală! S-a întors în Craiova.
    În clasă, stătea în banca 4-a, în spatele meu, ne-am împrietenit şi l-am convins să se înscrie şi el, la Palatul pionierilor, la cercul de radio-telegrafie, împreună cu mine. Obişnuia să vină adeseori cu povestiri ştiinţifico-fantastice scrise seara, nu ştiu când, pe care ni le citea dimineaţa, în clasă înainte de începerea orelor. Personajele erau colegii de clasă, iar eu eram radio-telegrafistul navelor spaţiale. Eu presupuneam că le copiază de undeva, iar el doar înlocuieşte numele personajelor cu cele ale colegilor. Mă miram, cum de avea răbdare şi timp să facă aşa ceva, dar ascultam cu toţii, cu interes ce ne citea. Se mai lăuda că ar fi rudă cu un corespondent al revistei de fizică şi matematică, care semna cu acelaşi nume ca şi el. De aceea, nu îl prea credeam nici în privinţa scrisului, dar era totuşi interesant.
    Colegele, aflaseră că ştie să cânte frumos şi îl rugau să ne cânte. El, proptit de perete şi înconjurat de fete, le privea zâmbind uşor, pe sub sprâncene şi fără alte rugăminţi, începea să cânte cu voce frumoasă de copil. Atunci era cuceritor! Am fost fascinat şi uimit de fineţea cu care interpreta şi cum reuşea să reţină atât de bine textele cântecelor din limbi străine. Pe vremea ceea, pe ecranele cinematografelor rula filmul „Articolul 420” cu Raj Kapoor şi Nargis Dutt, iar Tudor ne cânta minunat de plăcut melodiile din film. Pe mine, m-a învăţat textele a două cântece din film, pe care le ştiu şi astăzi! Am fost surprins, când profesorul de română, de parcă ştia şi el că e priceput în domeniu, i-a cerut la oră, să facă o paralelă între cântecul popular „Am o floare mititică” şi cântecul Ioanei Radu, „Am o mândră mititică”. Culmea e că Tudor ne-a dat gata pe toţi cu ştiinţa sa! Era de nota 10!
    După „cotitura” de la sfârşitul anului 1989, am fost foarte surprins şi bucuros, când l-am recunoscut pe ecranele TV, pe Tudor Gheorghe, matur şi cu mustaţă oltenească. Abia aşteptam să intru în contact cu el, să îl îmbrăţişez!
    Eram mândru că am fost colegi şi că sufleteşte eram ca fraţii! Le povesteam cu dragoste cunoştinţelor despre el, dar nu am mai încercat niciodată să mă mai apropii de el, când a fost în Arad sau eu în Craiova ori aveam diverse alte ocazii, pe unde ni se încrucişau drumurile. Nici la concertele sale nu am fost! Îl priveam şi îl ascultam doar la TV sau pe internet!
    Tudor Gheorghe a uitat Aradul, colegii şi prietenii care l-au iubit! Era MARE, iar eu nu îl mai puteam deranja cu sentimente copilăreşti!
    Adio, felicitări şi succes!
    Un frate uitat în neant, Ş.G.

  3. Calin

    De abia astept sa va vad Maestre azi la Oradea. Sa nu uitati niciodata partea aceasta a Ardealului care va idolatrizeaza.

  4. Petru Tabarcea

    Maestrului Tudor Gheorghe
    Ma numesc Petru Tabarcea si vreau sa va fac o marturisire dupa multi ani(2007,2008)
    legata de un concert ce a avut loc la Casa de Cultura din Suceava,cand dvs.a-ti prezentat cantece vechi din Bucovina prelucrate si orchestrate de dvs.primite de la o familie de preoti bucovineni din Canada,daca nu gresesc.
    Motivat de faptul ca acest extraordinar concert care a avut un mare impact emotional patriotic,pe langa aceste superbe melodii vechi din Bucovina,a-ti facut si unele comentarii legate de spatiul istoric al Bucovinei.La acel concert a participat si prof.Sandulescu,oltean de-al dvs.care la timpul respectiv era consul al Romaniei in Ucraina cu resedinta la Cernauti.Si acum i-mi pare rau ca am intervenit cand dvs.a-ti facut referire la faptul ca Tara de sus a Moldovei este unul si acelasi lucru cu Bucovina.De Bucovina se poate vorbii doar de la 1775 cand a intrat in componenta Imperiului Habsburgic,ca ofranda data Casei de Austria pentru neutralitatea ei fata de conflictul roso/turc finalizat cu pacea din 1774 care a dat si numele de Bucovina.
    Este adevarat ca exista sintagma ,,Tara de Sus a Moldovei,, si care cred ca a fost utilizata de Dimitrie Cantemir pe la 1700 cand Moldova era compusa din Tara de Sus cu delimitare aproximativa de la Bacau pana la granita de nord cu Polonia,Tara de Jos de la Bacau pana la Galati si Basarabia.
    Am avut o discutie si in familie cu sotia mea care ca participat la acel concert ,reprosandu-mi ca ar fi trebuit sa-mi vad de treaba.Sunt economist cu ceva aplecare spre istorie,geografie si oarecare cultura generala si marturisesc ca interventia mea a avut darul de a prezenta adevarul istoric despre Bucovina,despre a carei istorie,cultura, traditii si personalitati am citit mai mult dupa anii 90 cand a fost mai facil acest lucru(inainte de 1990 nu se facea referire in cartile de istorie despre Bucovina).Vreau sa va spun printre altele ca nici orasul Suceava cu teritoriu actual nu facea parte in integralitarea sa din Bucovina,mai precis cartierul Burdujeni facea parte din Regatul Romaniei iar granita cu Imperiul habsburgic era intre cele doua gari ale Sucevei,gara Suceava nord(Itcani)in Imperiu iar gara Suceava est(Burdujeni) in regat,delimitarea fiind una naturala,adica un paraias iar parchetele granicerilor se mai vad si azi.
    Revin si i-mi cer scuze pentru episodul respectiv,dar a fost facut numai si numai pentru adevar,motiv pentru care nu am mai avut curajul sa mai vin la spectacolele dvs.organizate la Suceava,desii asi fi dorit acest lucru.In final doresc daca binevoiti sa-mi transmiteti un raspuns din care sa constat ca nu mai sunteti suparat pe mine,mai ales ca la ultimul concert al dvs.la Suceava a-ti facut din nou referire la acel episod,afland acest lucru de la un coleg care merge constant la concertele dvs.el fiind in sala la aceste concerte despre care am facut vorbire mai sus.

    Cu mult respect,
    Petru Tabarcea municipiul Suceava str.Traian Taranu nr.67 jud.suceava
    tel.0230 510045,0740 303610
    e-mail tabarceapetru@gmail.com

  5. PLOEȘTEANU Vasile-Haralambie

    Bună seara. Cum te simți MAESTRE, ca având un trecut anticomunist, să fi în tabăra celor care au ucis oameni în 13-15 Iunie 1990 ?

  6. alupei felicica maria

    Sunt Satmareanca,si imi place nespus Tudor Gheoghe,imi place muzica BUNA,si mesrtu Tudor Gheorghe,AVEM sa ne mangaie inimile cu muzica,orchestratia si prezenta de scena.Ardelenul meu:Ioan Bocsa impreuna cu Tudor Gheoghe,ma face sa plang de bucuriea cu care ne incanta auzul.Avem valori NESTEMATE…Pacat ca nu au loc la poturile tv(cu litera mica-dupa ce prostii neofera)decat la final de emisiune,si se asculta doar jumate din cantec.PACAT CA NU SE FAC REVELIOANE,SI NU NUMAI, CU VALORILE PE CARE LE AVEM,DOMNUL SA LE DEA ANI BUNI SA NE MAI INCANTE.

  7. LICHIARDOPOL MIHAELA

    Astept cu nerabdare spectacolul de la Galati,din 11 aprilie.Am fost si sunt vrajita de realizarile si maretia Dlui Tudor Gheorghe,pacat ca nu pot avea posibilitatea sa-l intalnesc,decat la Breaza,la Hofigal,destul de rar!Ii urez multe impliniri in viitor!

  8. iustin

    Am avut ocazia sa-l vad pentru prima data in Craiova pe strada cu un caine,parea un om obisnuit il saluta si saluta pe toata lumea.Vazandu-l si auzindu-l in concert la Botosani am ramas cu aceiasi parere despre el,numai ca un asemenea talent se naste la sute de ani.La Ruga pentru parinti,toti eram cu batistele in mana.La terminarea concertului sala s-a ridicat in picioare si l-a aplaudat minute in sir.Nu ne dadeam dusi acasa.Sa ne traiesti maestre,sa fii sanatos si sa mai vii pe la noi.

  9. Maria Günther

    … Romania n-o sa mai aiba un alt RAPSOD de acest RANG!
    Macar atata noroc a avut si ea… sa asculte asa cantare.
    … Eu, una, ma simt acasa, dar cu ce folos, daca celor ramasi acolo nu le vibreaza tonul curat ca ghiocelul primaverii… daca tot vine!

  10. Miron Ana Mihaela

    Va admir si va iubesc de cand eram copil!

  11. ppapy

    bravo!

  12. MAGUREANU

    SI MIE IMI PLACE TUDOR GHEORGHE: AM FOST PRIMA DATA LA UN CONCERT DE AL LUI IN 1990 PE CAND AVEAM 17 ANI! IL APRECIEZ FOARTE MULT SI PENTRU CINE NU STIA TUDOR GHEORGHE NU E NU NU MAI ARTIST (CANTARET) E SI ACTOR DE PROFESIE! AM TOATA DISCOGRAFIA AUDIO SI TOATA DISCOGRAFIA VIDEO CU TUDOR GHEORGHE PE DVD!

  13. Dan

    Maestro, please come and perform in London. Please!

  14. nicky

    Da, cineva a scris aici, ca il cunoaste pe Tduor Gheorghe ,de prin 1968, cu muzica folk.
    Da,da, asa este ! Prin anii „70, orice reprezentare cu o chitara se definea ca muzica folk, dar eu l-am catalogat atunci ca un menestrel.
    A venit pe scena Teatrului de Cultura din Brasov (azi sala Reduta), intr-o camasa alba descheiata la gat,asa simplu haiduceste si pantalon negru.
    In mijlocul scenei a pus un scaunel mic, pe care si-a sprijinit piciorul pt. sustinerea chitarei. A cantat aproape 2 ore, niste balade nemaiauzite, puse de dumnealui pe muzica, cu o forta de torent care nu se mai oprea.
    Era o balada adresata mamei, care a durat cel mai mult, dar care a facut o liniste in sala aceea plina de oameni incremeniti in ascultare. Prin TUDOR GHEORGHE (nu neglijati, acest nume se scrie intotdeauna cu caractere mari !) am redescoperit poezia lui Vasile Alecsandri, Ienachita Vacarascu, Alex.Macedonski, Oct.Goga, Nicolae Labis. Ce greu imi era la scoala sa invat aceasta poezie, orele de limba romana, erau dificile la capitolul poezie. Adevaratul „profesor” de limba romana mi-a devenit TUDOR GHEORGHE, ascultand poeziile acestora pe muzica compusa de dumnealui ,vezi albumul „Viata Lumii” de prin 1973-75.
    Clar. ! muzica ,interpretarea ,versurile iti ating o parte din suflet, cotloanele cele mai sensibile,care tresar numai la baladele acestui menestrel.Eu crescuta alaturi de sasi si orga, aici la munte la Brasov, imi tresare inima de romanism cand aud muzica din Oltenia : MARIA TANASE si TUDOR GHEORGHE, e muzica care trebuie s-o iau cu mine,daca ma mut pe Marte, nu de alta ..!dar sa duc o parte de romanism si pe alte planete.
    Cu deosebita consideratie ,

  15. Dumitru Sima

    La multi ani 2013.
    Sunt spectator si cititor, Menestelul la curtile dorului, m-a prins la debutul noului val de iubire a dorului de noi, de tara, ne-a dat forta sa ne descoperim pe noi insine care pana atunci nu eram decat ecuatii si formule de la politehnica. Asa am crescut si am invatat sa raspund la intrebari despre viata.
    Ascultand rapsodiile menestrelului, copii mei il respecta si au spus ca asa se invata limba romanilor, deci am facut ceva in viata, stiind ca ai mei copii sunt modesti si au copii, nepoti care canta cu BUNICU, Tudor Gheorghe
    Revin, cu respect,
    M`tica

  16. elena

    Marele maestru Tudor Gheorghe si muzica sa sunt intr-adevar in stare sa miste muntii. Este o minune ca are Romania asa un talent si trebuie sa-l iubim si sa fim mandri de domnia sa.

  17. cristina

    abia astept un nou spectacol…

  18. babanovak

    CRED CA PRIN EL CURG RUGILE TATALUI SAU PE CAND ERA IN INCHISORI….

    • cristina

      va admir enorm de mult, si sper ca in aceasta viata sa am ocazia sa va intalnesc macar odata. multa sanatate, putere de munca si mult succes in tot ceea ce realizati. sunteti un om deosebit ,va multumim ca ne faceti zilele mai frumoase.

  19. Irina

    Il ascult pe Tudor Gheorge din diaspora…si mi-e dor de frumoasa poezie romaneasca. Multumesc maestre! Se vede ca talentul dumneavoastra a fost cultivat prin munca, sacrificii, si pasiune.

    • MONENCIU MIHAELA

      Nu gasesc superlative in vocabularul limbii ROMANE sa vorbesc despre DOMNUL TUDOR GHEORGHE.Multe complimente si toata admiratia si consideratia din partea mea si a familiei mele.

  20. Dorina

    Eu l-am vazut prima data cantand muzica folk ,cum era pe atunci, pe un televizor alb-negru in 1968. Puteti sa ma contraziceti? Daca sunt inregistrari video la TVR se pot vedea. Il admir enorm pe maestrul Tudor Gheorghe, suntem olteni stabiliti in Sibiu, fratele meu l-a admirat si m-a dus si pe mine la spectacolele din Timisoara din aniii 80′ „cand cita din regretatul oltean al nostru Marin Sorescu. Il admir si toata stima si respectul pentru dansul.

  21. IOV CERASELA

    Cu mult respect si mult drag, LA MULTI ANI !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *